Kombucha - Beneficii, rețetă și tot ce trebuie să știi despre această băutură fermentată

Kombucha este o băutură fermentată obținută prin fermentarea ceaiului îndulcit cu ajutorul unei culturi simbiotice de bacterii și drojdii (SCOBY – Symbiotic Culture of Bacteria and Yeast). Cu o istorie ce datează de peste 2000 de ani, această băutură a fost apreciată încă din China antică sub denumirea de „Elixirul Nemuririi” datorită proprietăților sale revigorante și capacității de a susține sănătatea generală. În prezent, kombucha a devenit un produs de larg consum la nivel global, fiind recunoscută pentru efectele sale probiotice, detoxifiante și imunomodulatoare.

Profilul său biochimic complex, rezultat în urma fermentației, îi conferă o compoziție bogată în acizi organici, enzime digestive, polifenoli și probiotice, substanțe ce contribuie la echilibrul microbiomului intestinal, la îmbunătățirea digestiei și la reglarea proceselor metabolice. Pe lângă beneficiile pentru sănătatea digestivă, kombucha este asociată cu proprietăți antioxidante, efecte hepatoprotectoare și susținerea sistemului imunitar.

Mai mult, kombucha poate fi preparată în mod tradițional acasă, folosind doar câteva ingrediente esențiale, iar procesul de fermentație permite ajustarea nivelului de aciditate și carbonatare în funcție de preferințele consumatorului. De la variantele clasice obținute din ceai negru sau verde, până la rețetele moderne cu infuzii de fructe și ierburi aromatice, kombucha oferă o diversitate de arome și beneficii care o transformă într-o alternativă sănătoasă la băuturile carbogazoase convenționale.

În acest articol, vom explora multiplele beneficii ale băuturii kombucha, procesul de preparare pas cu pas, precum și recomandări pentru consumul optim al acestei băuturi fermentate, evidențiind impactul său asupra sănătății digestive, imunitare și metabolice.

 

 

 

Ce este kombucha și de unde provine? - Un scurt istoric al culturii de kombucha

 

Sursa foto: Shutterstock.com

 

Kombucha este o băutură fermentată cu o istorie de peste două milenii, ale cărei origini exacte sunt încă subiect de dezbatere. Se consideră că această băutură a apărut în China în jurul anului 220 î. Hr., în timpul dinastiei Qin, fiind apreciată pentru proprietățile sale revigorante și terapeutice. De-a lungul secolelor, kombucha s-a răspândit din China în Japonia și Rusia, iar începând cu secolul XX a ajuns în Europa, câștigând popularitate datorită beneficiilor sale potențiale asupra sănătății. În ultimele decenii, consumul de kombucha s-a extins rapid în Statele Unite și în numeroase alte regiuni ale lumii, inclusiv în România, unde a devenit o alternativă naturală la băuturile carbogazoase și energizante.

Kombucha se obține prin fermentarea unui ceai îndulcit (de obicei ceai negru sau verde) cu ajutorul unei culturi simbiotice de bacterii și drojdii, cunoscută sub acronimul SCOBY (Symbiotic Culture of Bacteria and Yeast). Procesul de fermentare durează între 7 și 10 zile, timp în care microorganismele din SCOBY metabolizează zahărul și compușii din ceai, generând o gamă largă de substanțe benefice, inclusiv acizi organici (acetic, gluconic, lactic), enzime digestive, polifenoli, probiotice și vitamine din complexul B. Această fermentație naturală conferă băuturii un gust ușor acidulat, o textură efervescentă și un profil aromatic variabil, în funcție de ingredientele utilizate și de durata fermentației.

SCOBY-ul, adesea numit „ciuperca de kombucha” datorită aspectului său gelatinos, joacă un rol esențial în procesul de fermentare, formând un strat protector la suprafața lichidului și asigurând condițiile optime pentru dezvoltarea bacteriilor benefice. Pe măsură ce fermentația avansează, cultura generează un nou strat de SCOBY, care poate fi utilizat pentru a începe noi loturi de kombucha. Această caracteristică permite prepararea continuă a băuturii în casă, fiind o practică din ce în ce mai populară în rândul consumatorilor interesați de un stil de viață sănătos.

În țara noastră, interesul pentru kombucha a crescut semnificativ în ultimii ani, iar tot mai mulți oameni experimentează prepararea acesteia acasă sau optează pentru variante comerciale disponibile în magazine de specialitate și supermarketuri. Cererea tot mai mare pentru produse naturale și fermentate a condus la diversificarea ofertei, astfel încât kombucha este acum disponibilă într-o varietate de arome și combinații funcționale, incluzând infuzii de fructe, ghimbir, turmeric sau alte ingrediente cu proprietăți antioxidante și antiinflamatorii. Indiferent dacă este consumată pentru efectele sale digestive, pentru conținutul probiotic sau pur și simplu pentru gustul său unic și revigorant, kombucha continuă să câștige teren ca parte a unei diete echilibrate și a unui stil de viață sănătos.

 

 

Beneficiile consumului de kombucha pentru sănătate

 

Sursa foto: Shutterstock.com

 

Kombucha este recunoscută pentru proprietățile sale probiotice și antioxidante, având un impact semnificativ asupra sănătății digestive, imunitare și metabolice. Această băutură fermentată conține o combinație de microorganisme benefice, acizi organici, enzime digestive și polifenoli, care contribuie la echilibrarea microbiomului intestinal și la susținerea proceselor fiziologice esențiale din organism.

Unul dintre principalele beneficii ale kombuchei este efectul său asupra sănătății digestive. Probioticele rezultate în urma fermentației contribuie la menținerea unui echilibru optim între bacteriile intestinale benefice și cele patogene, sprijinind integritatea barierei intestinale și reducând simptomele asociate disbiozei, precum balonarea, constipația și tranzitul intestinal neregulat. De asemenea, prezența enzimelor digestive îmbunătățește procesul de descompunere și absorbție a nutrienților, optimizând funcția gastrointestinală.

Datorită conținutului său bogat în antioxidanți, în special atunci când este preparată cu ceai verde, kombucha ajută la neutralizarea radicalilor liberi și la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ. Polifenolii din ceai și acizii organici, precum acidul gluconic și acidul acetic, contribuie la reducerea inflamației sistemice și la susținerea funcției hepatice, facilitând procesele naturale de detoxifiere ale organismului. Studiile sugerează că acești compuși pot reduce riscul de boli cardiovasculare, cancer și alte afecțiuni cronice asociate stresului oxidativ.

Beneficiile kombuchei se extind și asupra sistemului imunitar, datorită prezenței probioticelor și a vitaminelor din complexul B, esențiale pentru reglarea răspunsului imun. Un microbiom intestinal sănătos este direct corelat cu o imunitate puternică, iar consumul regulat de kombucha poate contribui la prevenirea infecțiilor și la reducerea reacțiilor inflamatorii excesive. În plus, anumite componente ale kombuchei, cum ar fi acidul acetic și bacteriile benefice, prezintă efecte antimicrobiene împotriva unor patogeni intestinali, precum Escherichia coli și Salmonella.

Mai multe cercetări sugerează că kombucha ar putea avea un impact pozitiv asupra reglării metabolismului glucidic, fiind benefică pentru persoanele cu diabet de tip 2. Mecanismul propus implică capacitatea sa de a încetini digestia carbohidraților, de a îmbunătăți sensibilitatea la insulină și de a proteja funcția renală și hepatică prin reducerea inflamației și a stresului oxidativ la nivel celular.

Pe lângă efectele sale fiziologice, kombucha poate influența pozitiv sănătatea mintală datorită conexiunii dovedite dintre microbiomul intestinal și funcția cerebrală, cunoscută sub denumirea de axa intestin-creier. Probioticele și metaboliții lor pot modula nivelurile de neurotransmițători precum serotonina și GABA, având un rol important în reglarea stării de spirit și în reducerea stresului și anxietății. În plus, capacitatea kombuchei de a reduce inflamația sistemică poate contribui la scăderea riscului de tulburări neurodegenerative.

 

Cum să prepari kombucha acasă - Rețetă pas cu pas

 

Pentru a obține 4 litri de kombucha de calitate, este esențial să folosești ingrediente naturale și echipamente adecvate, respectând cu atenție procesul de fermentare. Altfel spus, o băutură probiotică necesită un mediu curat, o temperatură optimă și o durată corespunzătoare a fermentației pentru a asigura dezvoltarea optimă a microorganismelor benefice.

Prepararea începe cu alegerea ingredientelor potrivite. Apa trebuie să fie filtrată, fără clor sau alte impurități care ar putea afecta viabilitatea culturii bacteriene. Zahărul, preferabil din trestie, este esențial pentru hrănirea drojdiilor și bacteriilor, fiind transformat în acizi organici și compuși benefici în timpul fermentației. Ceaiul, fie că este negru, verde sau o combinație a acestora, furnizează polifenoli și nutrienți esențiali care susțin dezvoltarea culturii simbiotice de bacterii și drojdii (SCOBY). De asemenea, este necesar un volum de aproximativ 500 ml de kombucha starter, provenit fie dintr-un lot anterior, fie dintr-o sursă certificată, pentru a stabiliza pH-ul și a asigura condițiile ideale de fermentare.

Procesul începe prin prepararea ceaiului. Un litru de apă se aduce la punctul de fierbere, iar zahărul se adaugă imediat, amestecând până la dizolvare completă. Infuzarea pliculețelor de ceai durează între 15 și 20 de minute, timp în care se eliberează compușii bioactivi necesari procesului de fermentare. După îndepărtarea pliculețelor, se completează cu restul de apă rece până la atingerea unui volum total de 4 litri, accelerând astfel procesul de răcire. Lichidul trebuie să ajungă la temperatura camerei (aproximativ 20-25°C) înainte de introducerea culturii SCOBY, pentru a preveni deteriorarea acesteia.

Sursa foto: Shutterstock.com

 

Ceaiul răcit se toarnă cu grijă într-un borcan de sticlă cu capacitatea de cel puțin 5 litri. Se adaugă kombucha starter și, în final, SCOBY-ul, așezat la suprafața lichidului. Borcanul se acoperă cu o pânză de bumbac sau tifon, fixată cu un elastic, pentru a permite circulația aerului și pentru a preveni contaminarea cu particule din mediul extern.

Fermentația primară durează între 7 și 10 zile, în funcție de temperatura ambientală și de preferințele individuale privind aciditatea și nivelul de fermentare. Pe parcursul acestui interval, lichidul va începe să capete un gust ușor acrișor și o efervescență naturală, semn că procesul decurge corespunzător. După aproximativ o săptămână, kombucha poate fi testată zilnic, utilizând un pai curat pentru a extrage o mică mostră. Atunci când echilibrul dintre dulceață și aciditate este cel dorit, fermentația poate fi considerată finalizată.

SCOBY-ul se îndepărtează cu grijă și se păstrează într-un volum de aproximativ 500 ml de kombucha din lotul proaspăt fermentat, pentru a fi folosit ca starter în următoarea preparare. Restul băuturii poate fi îmbuteliat în sticle de sticlă curate și păstrat la frigider, unde procesul de fermentație încetinește, iar gustul se stabilizează.

Pentru cei care doresc o kombucha mai efervescentă și aromată, se poate opta pentru o fermentație secundară. În acest caz, se adaugă fructe, sucuri naturale sau condimente în sticlele sigilate ermetic și se lasă la temperatura camerei pentru încă două sau trei zile, timp în care dioxidul de carbon acumulat intensifică nivelul de efervescență. Ulterior, sticlele se transferă la frigider pentru a opri fermentația și pentru a păstra aromele proaspete.

Pentru rezultate optime, igiena echipamentului trebuie menținută cu rigurozitate, întrucât orice contaminare poate afecta echilibrul microbian și poate compromite calitatea produsului final. Se recomandă evitarea utilizării recipientelor metalice, deoarece aciditatea kombuchei poate interacționa cu metalul, alterând gustul și siguranța consumului. De asemenea, temperatura trebuie să rămână constantă pe parcursul fermentației, iar borcanul trebuie plasat într-un loc ferit de lumină directă, pentru a proteja microorganismele active din cultură.

 

 

Tipuri de ceai pentru kombucha și influența lor asupra gustului final

 

Sursa foto: Shutterstock.com

 

Selecția tipului de ceai influențează semnificativ atât gustul final al kombuchei, cât și profilul său nutrițional. Ceaiurile diferă prin conținutul de taninuri, polifenoli și cafeină, factori care afectează dezvoltarea SCOBY-ului și caracteristicile băuturii fermentate. Alegerea corectă a ceaiului poate intensifica complexitatea aromatică a kombuchei și poate amplifica beneficiile sale pentru sănătate.

Ceaiul negru este una dintre cele mai utilizate baze pentru kombucha datorită conținutului ridicat de taninuri și polifenoli. Acesta oferă un gust robust, profund, cu note ușor caramelizate și un echilibru de arome care se dezvoltă pe parcursul fermentației. Bogat în compuși care hrănesc SCOBY-ul, ceaiul negru facilitează o fermentație rapidă și stabilă, rezultând o kombucha intensă, cu o textură corpolentă și un conținut moderat de cafeină.

Ceaiul verde produce o kombucha mai delicată, cu note florale și fructate, având un conținut mai ridicat de antioxidanți comparativ cu ceaiul negru. Fiind mai puțin oxidat, acesta conferă băuturii un profil gustativ ușor și proaspăt, menținând în același timp beneficiile polifenolilor asupra sănătății. Procesul de fermentație poate fi mai lent, iar rezultatul final va avea o aciditate mai blândă și o efervescență subtilă.

Ceaiul oolong, situat între ceaiul negru și cel verde în ceea ce privește gradul de oxidare, oferă o combinație echilibrată între robustețe și finețe aromatică. Această variantă de ceai conferă kombuchei un profil complex, cu note ușor florale și caramelizate, iar fermentația este mai blândă decât în cazul ceaiului negru.

Ceaiul alb reprezintă o opțiune rafinată, având cea mai mică prelucrare dintre toate tipurile de ceai. Folosirea lui rezultă într-o kombucha extrem de fină, cu note subtile, florale, și un conținut ridicat de antioxidanți. Deoarece ceaiul alb are un conținut mai redus de taninuri și cafeină, fermentația poate fi mai lentă, iar rezultatul va fi o băutură mai puțin acidă și mai puțin corpolentă.

Ceaiul Pu-erh, un ceai fermentat din China, oferă o dimensiune unică kombuchei, printr-un profil gustativ pământos, bogat și profund. Această varietate de ceai contribuie la o fermentație dinamică, iar rezultatul este o kombucha cu o complexitate aromatică mai intensă.

Rooibos, deși tehnic nu este un ceai, ci un arbust sud-african, poate fi utilizat pentru prepararea unei kombuche fără cafeină. Aroma sa natural dulceagă și notele sale fructate oferă o alternativă blândă și accesibilă celor care evită cafeina. Fermentația pe bază de rooibos produce o băutură ușor acidulată, cu o textură catifelată și un conținut ridicat de antioxidanți.

Cu alte cuvinte, alegerea ceaiului nu influențează gustul și compoziția nutrițională a kombuchei. Ceaiurile verzi și albe oferă un conținut mai ridicat de antioxidanți, având beneficii semnificative în combaterea stresului oxidativ. Pe de altă parte, ceaiurile negre tind să producă o kombucha mai intensă, cu un conținut mai ridicat de cafeină, ceea ce poate contribui la un efect tonic mai pronunțat.

Fermentația este, de asemenea, influențată de alegerea ceaiului. Ceaiurile mai bogate în taninuri, precum cele negre, vor fermenta mai rapid datorită concentrației ridicate de compuși fenolici care susțin dezvoltarea SCOBY-ului. În schimb, ceaiurile mai delicate, precum cel alb sau rooibos, necesită o fermentație mai lungă pentru a atinge o complexitate aromatică optimă.

Experimentarea cu amestecuri de ceaiuri poate duce la descoperirea unor combinații de arome inedite și la optimizarea echilibrului dintre aciditate, dulceață și complexitate aromatică. De exemplu, o combinație de ceai negru și verde în proporții egale creează o kombucha echilibrată, care îmbină robustețea și profunzimea ceaiului negru cu prospețimea și beneficiile antioxidante ale celui verde. O altă variantă interesantă este combinația dintre ceai verde și rooibos, care îmbină dulceața naturală a rooibos-ului cu notele revigorante ale ceaiului verde. Pentru o băutură fină și elegantă, ceaiul oolong poate fi combinat cu ceai alb, rezultând o kombucha delicată, cu note florale subtile și o complexitate rafinată.

 

De unde poți achiziționa și cum alegi o ciupercă de kombucha de calitate în România?

 

În România, culturi SCOBY pentru prepararea kombuchei pot fi găsite în mai multe locuri, în special în magazinele online specializate, care oferă kituri de start ce includ atât cultura simbiotică, cât și lichid starter. Comunitățile de pasionați de fermentație sunt de asemenea o sursă excelentă, fiind active pe rețelele sociale în grupuri precum Kombucha România sau Fermentări Naturale România, unde mulți membri oferă gratuit culturi înmulțite din propriile loturi. În marile orașe, târgurile de produse naturale și sănătoase sunt alte locuri unde pot fi găsiți producători locali de kombucha, unii dintre ei oferind și culturi SCOBY pentru cei interesați să înceapă prepararea acasă. De asemenea, unele magazine fizice de produse bio și naturiste au început să includă în ofertă culturi SCOBY și kombucha artizanală nepasteurizată.

Atunci când achiziționezi sau primești o cultură SCOBY, este important să știi cum arată una sănătoasă. O SCOBY sănătoasă ar trebui să fie de culoare bej până la maro deschis, fără pete negre sau verzi (care pot indica prezența mucegaiului). Textura trebuie să fie fermă și gelatinoasă, fără zone moi sau dezintegrate. De asemenea, ar trebui să aibă un miros ușor acru, asemănător oțetului, fără mirosuri neplăcute sau de mucegai. O SCOBY matură ar trebui să aibă cel puțin 6 mm grosime și un diametru de aproximativ 10-15 cm.

Prețurile pentru o cultură SCOBY în România pot varia, dar în general se situează între 30 și 80 de lei, în funcție de sursă și de includerea sau nu a lichidului starter. Unii entuziaști oferă gratuit culturi SCOBY, cerând doar să fie transmise mai departe când se înmulțesc.

Dacă nu găsești o sursă directă pentru SCOBY, poți încerca să crești propria cultură folosind kombucha comercială nepasteurizată. Acest proces durează mai mult (2-4 săptămâni), dar poate fi o alternativă interesantă pentru cei pasionați de experimentare.

 

Cum să obții și să îngrijești o ciupercă de kombucha (SCOBY)?

 

 

Pentru a menține SCOBY-ul sănătos și productiv, urmează aceste sfaturi:

1. Asigură-te că toate ustensilele și recipientele folosite sunt perfect curate pentru a preveni contaminarea. SCOBY-ul are nevoie de zahăr și ceai proaspăt la fiecare 7-10 zile.

2. Nu lăsa cultura inactivă pentru perioade lungi. Menține SCOBY-ul la o temperatură constantă între 20-30°C. Fluctuațiile extreme de temperatură pot afecta negativ sănătatea culturii.

3. Folosește doar ustensile din plastic, lemn sau sticlă când manipulezi SCOBY-ul, deoarece metalele pot reacționa cu aciditatea kombuchei. Verifică periodic aspectul și mirosul SCOBY-ului pentru a detecta eventuale semne de contaminare sau deteriorare.

4. Dacă dorești să faci o pauză în producția de kombucha, poți păstra SCOBY-ul în siguranță. Depozitează cultura într-un recipient de sticlă curat, acoperit cu kombucha starter. Acoperă recipientul cu o pânză respirabilă și păstrează-l la temperatura camerei sau în frigider pentru perioade mai lungi. Schimbă lichidul la fiecare 4-6 săptămâni pentru a menține cultura hidratată și hrănită.

O cultură SCOBY sănătoasă se va înmulți natural, formând noi straturi cu fiecare fermentare. Mai mult de atât, poți separa straturile pentru a începe noi loturi de kombucha sau poți oferi culturile în exces altor entuziaști, contribuind la creșterea comunității de iubitori de kombucha din România.

 

Precauții și posibile efecte secundare ale consumului de kombucha

 

Deși kombucha este în general considerată sigură pentru majoritatea oamenilor, există anumite grupuri care ar trebui să evite sau să limiteze consumul. În primul rând, femeile însărcinate sau care alăptează ar trebui să evite kombucha din cauza conținutului scăzut de alcool și a riscului potențial de contaminare bacteriană. Persoanele cu sistem imunitar slăbit, cum ar fi cei cu HIV/SIDA, în tratament pentru cancer sau cu alte afecțiuni care afectează sistemul imunitar, ar trebui să consulte un medic înainte de a consuma kombucha. Persoanele cu intoleranță la alcool ar trebui să fie conștiente că chiar și nivelurile scăzute de alcool din kombucha pot fi problematice. Datorită conținutului de cafeină și alcool, kombucha nu este recomandată copiilor sub 4 ani.

Consumul moderat de kombucha este în general sigur, dar aportul excesiv poate duce la probleme digestive precum balonare, gaze sau disconfort abdominal, mai ales la persoanele sensibile la alimente fermentate. Deși rare, unele persoane pot dezvolta alergii la anumite componente ale kombuchei. În cazuri extreme de consum excesiv, s-a raportat acumularea de acid lactic în sânge, o condiție numită acidoză lactică. Kombucha poate interacționa cu anumite medicamente, în special cu cele care afectează funcția hepatică.

Persoanele care își doresc să prepare kombucha acasă, ar trebui să respecte întotdeauna măsurile stricte de igienă, să monitorizeze pH-ul (menținându-l sub 4.5 pentru a preveni dezvoltarea bacteriilor dăunătoare), să controleze procesul de fermentare și să depoziteze corect produsul final.

 

 

Kombucha vs. alte băuturi probiotice - Comparație și beneficii ale acestei ciuperci și ceai răcoritor

 

 

Kombucha se distinge printr-o combinație unică de probiotice și antioxidanți, ceea ce o face diferită de alte băuturi fermentate. Trecând de beneficiile sale pentru sănătatea digestivă, datorită conținutului bogat de microorganisme benefice, kombucha oferă și un aport semnificativ de polifenoli și acizi organici din ceai, contribuind astfel la combaterea stresului oxidativ și la susținerea sistemului imunitar.

Un alt avantaj al kombuchei este versatilitatea sa în ceea ce privește aroma. Comparativ cu alte băuturi probiotice, gustul poate fi ajustat ușor prin alegerea tipului de ceai folosit la fermentare și prin adăugarea unor ingrediente naturale precum fructe, ierburi sau condimente. Astfel, fiecare lot poate avea un profil de aromă diferit, de la note ușor dulci și florale, până la accente citrice sau pământoase.

În plus, kombucha este apreciată și pentru efectele sale detoxifiante, datorită prezenței acidului glucuronic, care susține funcția hepatică și procesele naturale de eliminare a toxinelor. Este o alternativă sănătoasă la băuturile carbogazoase pline de zahăr, având un conținut moderat de cafeină și un nivel natural de efervescență obținut prin fermentație.

Dacă ești interesat de băuturi fermentate, merită să explorezi și alte opțiuni. De exemplu, kefirul este o băutură obținută prin fermentarea laptelui cu granule de kefir și are un conținut ridicat de probiotice, fiind benefic pentru sănătatea intestinală. Chefirul de apă, o variantă fără lactoză, este preparat prin fermentarea apei îndulcite cu granule specifice, având un gust ușor acidulat și revigorant. Kvass-ul, o băutură tradițională est-europeană obținută din pâine fermentată, este o sursă excelentă de enzime digestive și bacterii benefice. Miso, un lichid obținut prin fermentarea boabelor de soia cu drojdii și bacterii benefice, este utilizat frecvent în bucătăria japoneză ca bază pentru supe și alte preparate.

Alegerea dintre kombucha și alte băuturi fermentate depinde de preferințele tale, de toleranța la anumite ingrediente și de obiectivele de sănătate. Dacă îți dorești o băutură ușor acidulată, plină de probiotice și cu un conținut moderat de cafeină, kombucha poate fi o alegere excelentă. În plus, pentru o experiență deosebită, poți explora colecția Furori de băuturi kombucha cu arome naturale.

În final, dacă ai nevoie de un aport mai ridicat de probiotice sau preferi băuturi fără cafeină, kefirul sau chefirul de apă pot fi alternative potrivite.

 

 

În concluzie, kombucha este mai mult decât o băutură – este un echilibru între tradiție și beneficii moderne pentru sănătate. Cu un gust unic, posibilități infinite de personalizare și un profil nutrițional bogat, aceasta oferă o alternativă naturală și revigorantă pentru oricine caută să își îmbunătățească digestia, imunitatea și starea generală de bine. Fie că alegi să o prepari acasă sau să explorezi variantele disponibile pe piață, kombucha rămâne o băutură vie, plină de caracter, care merită descoperită și savurată.

 

 

Referințe:

1. Chakravorty, S., Bhattacharya, S., Chatzinotas, A., Chakraborty, W., Bhattacharya, D., & Gachhui, R. (2016). Kombucha tea fermentation: Microbial and biochemical dynamics. International Journal of Food Microbiology, 220, 63-72;

2. Jayabalan, R., Malbaša, R. V., Lončar, E. S., Vitas, J. S., & Sathishkumar, M. (2014). A review on kombucha tea—microbiology, composition, fermentation, beneficial effects, toxicity, and tea fungus. Comprehensive Reviews in Food Science and Food Safety, 13(4), 538-550;

3. Kapp, J. M., & Sumner, W. (2019). Kombucha: a systematic review of the empirical evidence of human health benefit. Annals of Epidemiology, 30, 66-70.